Wednesday, December 9, 2020

Resurse juridice secundare romanesti

 Manuale, tratate ai jurnale juridice

Manuale / tratate:

In loc de manuale, atat de frecvente in scolile de drept nord-americane, cel mai frecvent tip de munca academica juridica in facultatile de drept din Romania este tratatul juridic, care explica principiile juridice aplicate unui singur domeniu juridic. Harvard Law School, New York University Law School ai Columbia Law School au toate tratate juridice romaneati.

Reviste juridice:

Marile acoli de drept public au propriile recenzii de drept. De exemplu, Facultatea de Drept din Bucureati publica Analele Universitare Bucureati. Drept, and the Cluj Faculty of Law publica Analele Facultatii de drept din Cluj.

Columbia Law School Diamond Law Library are in colectia sa Analele Universitatii Bucureati. Drept as well as Analele Facultatii de drept din Cluj.

In plus, una dintre cele mai influente recenzii de drept romanesc este Dreptul (The Law), care a inlocuit Revista Romana de Drept (The Romanian Law Review) care a inlocuit Justitia Noua (New Justice), publicata de Uniunea Juristilor Democrati Din Romania (The Union of Romanian Avocati democrati). Alte periodice juridice sunt Studii si Cercetari Juridice (Legal Studies and Research) ai Revue roumaine des sciences sociales. Serie de sciences juridiques, ambele publicate de Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane. Una dintre cele mai utile periodice juridice pentru un practicant este Revista de Drept Comercial (Revista de drept comercial) publicata de un editor comercial, care contine note, comentarii ai articole despre probleme juridice nou evoluate.

De exemplu, Columbia Law School Diamond Law Library are Dreptul in colectia sa, in timp ce New York University Law Library are Revista Romana de Drept in colectia sa, precum ai Revue roumaine d'├ętudes internationales.

Deai nu este publicat in Romania, The East European Constitutional Review, care este publicat de New York University Law School ai Central European University, contine, de asemenea, articole axate pe Romania, cum ar fi Constitution Watch: A country-by-country update on political constitutional in Eastern Europa ai fosta URSS.

Meta-site-uri WWW pentru cercetare juridica

Surse generale:

· Reteaua globala de informatii juridice (GLIN) este o baza de date guvernamentala SUA care „mentine ai ofera o baza de date cu legi, reglementari ai alte surse juridice complementare”.

· Http://www.findlaw.com/12international/countries/ro.html (parte a motorului de cautare legal FindLaw)

· Http://www.law.nyu.edu/library/foreign_intl/ (Un ghid englez la baze de date straine ai internationale editat de Mirela Roznovski, New York University Law Library)

· Http://www.ucd.ie/~law/staff/todowd/en_juridic.html (O baza de date cu informatii despre dreptul moldovenesc ai roman, asamblata ai intretinuta de John O'Dowd)

· Http://www.dsclex.ro/coduri/coduri.htm (baza de date romana cu diverse coduri legale)

· Http://legal.dntis.ro/index.html (baza de date romana de coduri legale centrale, asamblata ai intretinuta de Iulian Gherghevici)

· Http://www.priweb.com/internetlawlib/79.htm (Aceasta baza de date in limba engleza este o portiune a bibliotecii de drept Internet a Internetului Pritchard Law Webs, care este succesorul Bibliotecii de drept Internet a Camerei Reprezentantilor SUA)

· Http://www.washlaw.edu/forint/europe/romania.html (Motor de cautare juridic intretinut de Biblioteca Acolii de Drept a Universitatii Washburn)

· Http://www.corpvs.org (CORPVS WEB este o baza de date juridica romana)

Surse specifice:

· Http://www.hr.ro/digest_archive.htm (Herzfeld & Rubin’s Romanian Digest - o actualizare a legislatiei romane)

Diverse:

http://lcweb2.loc.gov/frd/cs/rotoc.html#ro0230 (baza de date a guvernului SUA actualizata ultima data in 1989)

http://www.austlii.edu.au/links/2211.html (Australasian Legal Information Institute)

Tuesday, November 3, 2020

Resurse juridice primare romanesti

 

Statut

In mod formal, instantele romanesti aplica numai legi statutare, care sunt create de legiuitor si, in anumite circumstante, de executiv, dar niciodata de instante, si astfel nu includ niciodata precedent judiciar. Legea este structurata ierarhic, cu Constitutia in partea de sus, apoi codurile si statutele parlamentare si, in partea de jos a ierarhiei, „legile” executive. Inainte de 1989, legile romanesti emise de Parlament erau publicate intr-un jurnal oficial numit Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, iar cele emise de Guvern erau publicate in Colectia de hotarari ale Consiliului de Ministri si alte acte normative. Aceste publicatii au devenit Monitorul Oficial al Romaniei (Monitorul Oficial) dupa schimbarile politice din 1989.

Columbia Law School Diamond Law Library are atat Buletinul Oficial (Gazeta Romaniei), cat si Colectia de hotari in colectia sa

Biblioteca de Drept a Universitatii din New York are in colectia sa Monitorul Oficial.

Online, unele legislatii sunt disponibile prin intermediul paginii web a publicatiei legale oficiale, Monitorul Oficial.

 

Manuale / Tratate

Atunci cand un statut este tacut cu privire la un anumit set de fapte, textele stiintifice (manuale si tratate) sunt utilizate in mare masura de catre judecatori. Bibliotecile de drept ale Facultatii de Drept Harvard si Facultatea de Drept a Universitatii din New York au colectii mari de astfel de opere romanesti.

Desi istoria legislativa nu este un instrument important de interpretare legala, asa cum este in Statele Unite, pentru cei interesati de aceasta, Initiativa de drept central si est european a Asociatiei Baroului American (CEELI) a postat on-line o serie de proiecte interne de evaluari de lege in domeniile comercial, de mediu, executiv si media. Intrucat aceste evaluari sunt facute, insa, de consultanti non-romani, statutul lor de istorie legislativa sau chiar echivalentul acesteia este discutabil.

Jurisprudenta

Sistemul juridic romanesc, ca orice alt sistem de drept civil, nu recunoaste precedentul juridic ca stare decisis.

De exemplu, desi instantele de la toate nivelurile sunt constiente de deciziile Curtii Constitutionale prin care legile sunt neconstitutionale, fiind publicate oficial in Monitorul Oficial (Legea nr. 47 din 18 mai 1992), ele nu obliga instantele ordinare care se confrunta cu cazuri similare. De fiecare data cand o instanta se confrunta cu un statut neconstitutional, aceasta trebuie sa amane problema Curtii Constitutionale si sa astepte decizia sa in fiecare astfel de caz, inainte ca problema in cauza sa poata fi din nou judecata la cererea unei parti. Deciziile selectate ale Curtii Constitutionale sunt disponibile on-line.

Pe de alta parte, deciziile Curtii Supreme (care, desigur, se limiteaza la aplicarea si interpretarea statutare si nu abordeaza probleme de constitutionalitate) sunt urmate in mod constient de judecatorii instantelor inferioare intr-un efort de unificare a legii tarii. Desi nu exista un sistem de publicare generala a deciziilor judiciare similar cu cel din SUA (a se vedea Atlantic Reporter etc.); exista colectii specializate de decizii selectate puternic editate (si selectate) de catre autorii lor academici, precum Drept civil: spete si solutii din practica juriciara, care contin rezumate ale deciziilor legale in materie de drept civil.

Biblioteca de Drept a Universitatii din New York are o astfel de colectie scrisa de profesorii. T.R. Popescu & I.P. Filipescu, Drept civil: spete si solutii din practica juriciara, care a fost publicat in 1970

Trebuie remarcat faptul ca Inalta Curte a Romaniei a creat o baza de date electronica, care contine toate deciziile din 2003. Rezumatele sunt in limba romana si cautarea se poate face prin tastarea cuvintelor cuprinse in textul deciziei.

 

Legislatia europeana si jurisprudenta

Romania a ratificat Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (cu o singura rezerva cu privire la disciplina militara).

Prin ratificarea acestei conventii, Romania a fost de acord sa aplice drepturile garantate de conventie, inclusiv dreptul la petitie individuala si jurisdictia obligatorie a Curtii Europene a Drepturilor Omului. In consecinta, orice cetatean roman poate introduce un proces impotriva statului roman in fata Curtii si decizia va fi obligatorie pentru statul roman.

Unele dintre deciziile instantelor judecatoresti cu privire la Romania pot fi vizualizate la http://www.scj.ro/jurisprudenta.asp, in timp ce dosarul sau actual poate fi consultat la http://www.echr.coe.int/BilingualDocuments/PendCase. htm.

Tuesday, October 6, 2020

Sistemul juridic romanesc

Exista doua sisteme juridice principale In lume: dreptul civil si dreptul comun. Sistemul juridic roman apartine primului grup, In temeiul caruia doar Constitutia si alte legislatii statutare constituie o sursa legitima de norme juridice.

Prin urmare, spre deosebire de SUA si alte sisteme de drept comun,

· In mod formal, sistemul juridic roman nu recunoaste jurisprudenta sau precedentul judiciar ca sursa a normelor legale. Prin urmare, cauzele decise anterior nu sunt obligatorii pentru instantele inferioare si nu creeaza „lege”;

· Doctrina prevede regula in care legea este tacuta;

· Procesele din sistemul juridic romanesc nu au o faza preliminara in care, de exemplu, ar putea avea loc descoperirea, asa cum se Intampla In sistemul de drept comun. In schimb, descoperirea sau echivalentul acesteia are loc pe masura ce procesul se desfasoara. Cu toate acestea, In cauzele penale exista o faza preliminara;

· Nu exista jurati si;

· Judecatorul are un rol proactiv In cautarea adevarului judiciar.

 

1.1. Filiala legislativa

Ramura legislativa romaneasca este compusa din organisme nationale si locale. Principalul sau organism national este Parlamentul, care are doua camere: o camera inferioara, Camera Deputatilor si o camera superioara, Senatul.

Parlamentul adopta legi care sunt principala sursa a normelor legale. Astfel de statute sunt publicate oficial In Monitorul Oficial (Monitorul Oficial).

Parlamentul este, de asemenea, sursa Constitutiei, care a adoptat-o ​​ca o specie de supralegislare.

In plus, Parlamentul poate adopta o lege speciala care sa permita Guvernului sa emita ordine In domenii care nu intra sub incidenta legilor organice (Constitutie, art. 115).

Zonele judetene, urbane si rurale au propriile organisme de conducere autonome, care, In limitele geografice si jurisprudentiale definite, sunt Imputernicite sa adopte decrete obligatorii In zonele lor geografice (a se vedea Constitutia, Capitolul V. Sectiunea 2-a)

 

1.2 Sucursala executiva

Executivul roman are doua componente principale: Guvernul si Presedintele

Guvernul este format dintr-un cabinet, care include prim-ministrul si ministrii diferitelor ministere.

Guvernul emite decizii si ordine (a se vedea Constitutia, art. 108) ale caror scurte descrieri ale subiectului pot fi vizualizate on-line. Presedintele poate emite decrete prezidentiale (a se vedea Constitutia, art. 100). Ministrii emit, de asemenea, o gama larga de reguli, reglementari si decizii (Ordine si Hotariri) (a se vedea regulile emise de ministrul justitiei). In plus, agentiile administrative nationale pot emite reguli si reglementari (Oridine) (a se vedea regulile emise de Agentia Nationala de Control al Produselor Exportate). In cele din urma, Guvernul numeste un prefect In fiecare judet si In municipiul Bucuresti, care este reprezentantul acestuia la nivel local. (Constitutie, art. 123)

 

1.3. Filiala Judiciara

Sistemul judiciar este Impartit In instante civile si militare. In general, instantele civile Isi continua structura de organizare anterioara anului 1989 la nivel national, judetean (judet– 44 In total) si local

Justitia romaneasca este organizata pe principiul dublei jurisdictii. Prin urmare, orice decizie de caz a unei instante de fond (judecatorie) este supusa unei rejudecari complete de novo asupra faptelor, a procedurii si a legii de catre o instanta de apel (tribunal). Tribunale aud apelurile (de novo) de la judecatorii. Tribunale poate actiona, de asemenea, ca o instanta de prima instanta pentru cauzele de drept administrativ si comercial, inclusiv falimentele si cazurile civile si penale mai importante sau grave.

Inainte de 1989, ministrul justitiei era responsabil cu administrarea justitiei. Dupa 1989, Curtea Suprema de Justitie si instantele inferioare au aceasta responsabilitate:

„Justitia va fi administrata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de alte instante de drept instituite prin lege.” - (Constitutie, art. 126)

In plus, In temeiul art. 131 din Constitutie, Ministerului Public Ii revine obligatia de a reprezenta interesele generale ale societatii si de a apara ordinea juridica, precum si drepturile si libertatile individuale. Ministerul public, care Isi Indeplineste competentele printr-un sistem de procurori, a Inlocuit fostul birou al procurorului general (Procuratura) - care fusese Infiintat In 1952.

Judecatorii civili si procurorii sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii. Odata numiti ulterior de presedinte, judecatorii sunt, prin lege, inamovibili si, prin urmare, se bucura de un mandat de viata, In temeiul articolului 125 din Constitutie. Consiliul actioneaza ca un organ administrativ / disciplinar in cadrul Ministerului Justitiei. (Trebuie remarcat faptul ca, deoarece precedentul judiciar nu este o sursa recunoscuta de drept - si, astfel, judecatorii nu „fac lege”) si, In plus, deoarece judecatorii normali nu pot exercita controlul judiciar (a se vedea mai jos), statutul profesional si importanta judecatorilor este foarte diferita si, In general, mai mica decat cea de care se bucura judecatorii de drept comun.)

Spre deosebire de Curtea Suprema a SUA, Inalta Curte din Romania nu poate exercita controlul judiciar in luarea deciziei privind constitutionalitatea legislatiei. Aceasta functie este rezervata pentru o alta instanta, Curtea Constitutionala (a se vedea Constitutia, art. 144)