Principalele modificari legislative privind PFA 2016

Legea nr. 227/2015, cunoscuta si sub denumirea de Noul Cod Fiscal al Romaniei, aduce cu sine o varietate de modificari care privesc activitatea Persoanelor Fizice Autorizate (PFA).

Desi pana in anul 2015, persoanele fizice autorizate care erau si salariate, nu erau obligate la plata contributiilor la pensii, noile modificari ale Codului fiscal prevad faptul ca PFA care este in acelasi timp si salariata va trebui sa plateasca si contributia la pensie.

Astfel, CAS in procent de 10,5% se va plati la venitul net efectiv realizat, spre deosebire de baza aleasa in prezent de catre persoana fizica, insa nu la mai puţin de 35% din salariul mediu brut lunar.

Mai exact, Codul fiscal prevede faptul ca, in cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care isi determina venitul net anual in sistem real, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale in situatia platilor anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale va fi constituita de echivalentul a 35% din castigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

In cazul persoanelor fizice care obtin venituri din activitati independente si care determina venitul net anual pe baza normelor anuale de venit, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale va fi reprezentata de valoarea anuala a normei de venit care se raporteaza la numarul de luni in care se desfăşoară activitatea si nu va putea scadea sub valoarea echivalenta a 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, insa nu va putea depasi valoarea a de 5 ori acest castig.

Cu toate acestea, persoanele fizice autorizate care au realizat venituri sub valoarea plafonului minim in anul fiscal anterior, nu vor efectua plati anticipate cu titlu de contributie de asigurari sociale.

In ceea ce priveste contributia de asigurari de sanatate, dispozitiile Noului Cod Fiscal prevad faptul ca baza lunara de calcul al contribuţiei de asigurari sociale de sanatate datorata de PFA reprezinta diferenta pozitiva dintre venitul brut si cheltuielile efectuate cu scopul de a desfasura activitatea independenta, exclusiv cheltuielile care reprezinta contributia de asigurari sociale de sanatate sau valoarea anuala a normei de venit care se raportateaza la numarul de luni in care se desfasoara activitatea pe fiecare sursa de venit.

In cazul veniturilor realizate de la data de 1 ianuarie 2017, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate nu va putea fi mai mare ca valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu prevazut in anul pentru care se calculeaza contributia.
Pe langa aceste modificari, PFA va plati in continuare un impozit pe venit de 16%, precum si CASS (contributia la asigurari sociale de sanatate) in valoare de 5.5% din venitul net pe care il obtine.

Avocatii specializati in dreptul fiscal din cadrul firmei de avocatura Darie, Manea & asociatii va stau la dispozitie cu informatii complete si actualizate in ceea ce priveste modificarile legislative care au intervenit in privinta Persoanelor Fizice Autorizate (PFA) odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Fiscal. Nu ezitati sa ne contactati pentru mai multe detalii si consultata juridica in acest domeniu.

Legea Big Brother

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice a devenit, la data de 12 octombrie 2015, Legea nr. 235/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, cunoscuta si sub denumirea de Legea Big Brother.

Printre modificarile legislative de cea mai mare amploare pe care aceasta lege romana le prezinta, accesul autoritatilor la anumite date cu caracter personal.

Astfel, Legea Big Brother prevede, ca o prima modificare adusa Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, faptul ca datele de trafic care se refera la abonati si la utilizatori si care sunt  prelucrate si stocate de catre furnizorul unei retele publice de comunicatii electronice sau de catre furnizorul unui serviciu de comunicatii electronice destinat publicului, trebuie sa fie sterse sau transformate in date anonime, in cazul in care acestea  nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicari, insa nu mai tarziu de 3 ani de la data efectuarii comunicarii, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (2), (3) si (5) ale art. 5 din Legea nr. 506/2004.

In mod asemanator, se prevede faptul ca prelucrarea datelor de trafic care este realizata cu scopul de a se tabili obligatiile contractuale care se refera la abonatii serviciilor de comunicatii cu plata in avans va fi permisa pana in momentul implinirii unui termen de 3 ani scurs de la data efectuarii comunicarii.

Asa cum spuneam, insa, cele mai importante modificari privesc accesul autoritatilor la date cu caracter personal. Astfel, se reglementeaza ca furnizorii de servicii de comunicatii electronice care sunt destinate publicului, precum si furnizorii de retele publice de comunicatii electronice, atunci cand li se solicita de catre instantele de judecata sau de catre organele de urmarire penala sau organele de stat cu atributii in domeniul apararii si securitatii nationale, cu autorizarea prealabila a judecatorului care a fost stabilit potrivit legii, vor pune la dispozitia acestora, de indata, insa nu mai tarziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului, precum si datele de localizare.

Datele de trafic se refera la orice date care sunt prelucrate pentru a transmite o comunicare prin intermediul unei retele de comunicatii electronice sau pentru facturarea contravalorii acelei operatiuni, pe cand datele de localizare sunt datele prelucrate intr-o retea de comunicatii electronice care determina localizarea geografica a echipamentului utilizatorului unui serviciu de comunicatii electronice destinat publicului.

Organele care detin atributii in domeniul apararii, in Romania, sunt: Presedintele Romaniei, Parlamentul, Guvernul (Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Justitiei), Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, fortele armate si fortele de protectie.

Aceste solicitari se vor procesa in conditii de confidentialitate, respectand insa dispozitiile indicare din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, republicata.

Datele de identificare a echipamentului, datele de trafic si datele de localizare care sunt solicitate in conditiile dezvoltate in paragrafele anterioare nu vor putea fi sterse sau anonimizate de catre furnizori in situatia in care solicitarea care a fost formulata cu respectarea conditiilor enuntate este insotita sau urmata de o notificare referitoare la necesitatea mentinerii lor cu scopul de a identifica si de a conserva probele sau indiciile necesare pentru anumite investigatii privind combaterea infractiunilor sau in domeniul apararii si securitatii nationale, atata timp cat subzista motivele care argumenteaza necesitatea solicitarii, insa nu pentru o durata de timp mai mare de 5 ani de la data solicitarii sau, dupa caz, pana la pronuntarea unei hotarari definitive a instantei de judecata.

De asemenea, instantele de judecata, organele de urmarire penala sau organele de stat care detin atributii in domeniul apararii si securitatii nationale vor notifica furnizorilor incetarea motivelor care au stat la baza solicitarii sau la baza pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive.

Pentru orice alte informatii si detalii privind efectele pe care le produce Legea nr. 235/2015 asupra cetatenilor romani, va puteti adresa cu incredere avocatilor din cadrul firmei de avocatura Darie, Manea & asociatii.

Principalele modificari aduse de Noul Cod Fiscal

Modificarile Codului Fiscal, mai precis adoptarea Noului Cod Fiscal, au adus cu sine schimbari semnificative la nivelul mai multor capitole, dintre care cele mai numeroase privesc impozitul pe profit. Alaturi de acestea, Noul Cod Fiscal instaureaza modificari la nivelul impozitului pe venit, al contributiilor sociale, la nivel de TVA, la nivelul taxelor si impozitelor locale, insa si la nivelul microintreprinderilor.

In ceea ce priveste modificarile intervenite in privinta impozitului pe profit, printre cele mai semnificative schimbari legislative putem mentiona:

▪ regimul special de 5% va fi aplicabil doar in privinta contribuabililor care  isi desfasoara activitatea in domeniul barurilor de noapte, cluburilor de noapte, a discotecilor ori a cazinourilor, eliminandu-se din aceasta categorie persoanele care obtin venituri din pariuri sportive. Cu toate acestea, cota de impozitare pe profit se mentine la 16%;

▪ in ceea ce priveste deducerile fiscale pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, in cazul in care nu se ating obiectivele proiectelor de cercetare-dezvoltare, nu se va proceda la recalcularea deducerilor;

▪ persoanele juridice straine care exercita conducerea efectiva din Romania devin subiecte ai impozitului pe profit;

▪ persoanele juridice straine, precum si persoanele fizice nerezidente care intreprind o activitate in Romania intr-o asociere cu sau fara personalitate juridica nu se mai incadreaza ca subiecte ale impozitului pe profit;

▪ introducerea termenului de „tranzactii transfrontaliere”, fiind definite ca „acele tranzactii efectuate intre doua sau mai multe persoane dintre care cel putin una se afla in afara Romaniei”, tranzactii in privinta carora nu vor fi aplicabile conventiile de evitare a dublei impuneri;

▪ s-a eliminat conditia potrivit careia persoana juridica ce primeste dividendele trebuie sa detina, la data la care se inregistreaza dividendele si pe o perioada neintrerupta de 1 an, cel putin 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividendele, astfel ca dividendele care sunt primite de la o persoana juridica romana sunt neimpozabile;

▪ cota impozitului pe profit va fi redusa de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2017.

In ceea ce priveste microintreprinderile, nu vor mai fi considerate ca facand parte din aceasta categorie persoanele juridice care desfasoara activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale. De asemenea, depasirea plafonului de 65.000 de euro sau a procentului de 20% de catre ponderea veniturilor care sunt realizate din management si consultanta va conduce la datorarea unui impozit pe profit incepand cu respectivul trimestru, fata de inceputul anului fiscal reglementat in Codul Fiscal anterior. Este posibila reducerea cotei de impozitare la 1% cu conditia respectarii anumitor aspecte privind perioada de angajare si numarul de salariati.

Impozitul pe venit prezinta si el anumite modificari, si anume reducerea impozitului pe venit de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2017, majorarea plafonului cheltuielilor sociale de la 2% din fondul de salarii, la 5%, modificari privind listele cu veniturile neimpozabile, precum si majorarea numeroaselor plafoane ori cote precum cota de cheltuieli forfetara in cazul veniturilor obtinute din darea in folosinta.

De la data de 1 ianuarie 2016, cota de TVA va fi redusa de la 24% la 20%, urmand ca de la data de 1 ianuarie 2017 aceasta sa se reduca la 19%. De asemenea, a avut loc introducerea taxarii inverse in cazul cladirilor, a partilor de cladire precum si a terenurilor de orice tip pentru a caror livrare este aplicabil regimul de taxare prin optiune ori prin efectul legii. Modificari legislative au intervenit si la nivelul definitiilor, precum definitia activelor corporale fixe care include acum totalitatea imobilizarilor corporale ori definitia bunurilor de capital, astfel ca, in prezent, sunt incadrate ca si bunuri de capital activele care au o durata de amortizare mai mica de 5 ani.

La nivelul contributiilor sociale, se reglementeaza faptul ca, in cazul platilor anticipate a persoanelor fizice care obtin venituri din activitati independente in sistemul real, baza lunara de calcul al CAS este egala cu 35% din castigul salarial mediu brut, ulterior, la momentul regularizarii, achitandu-se diferenta pana la nivelul plafonului maxim lunar egal cu 5 salarii medii brute. De asemenea, veniturile din activitati independente au fost incluse, in prezent, in categoria in privinta carora este aplicabila contributia la asigurarile sociale, si anume CAS, chiar si in ipoteza in care sunt obtinute si venituri de natura salariala.

Referitor la veniturile obtinute din drepturile de proprietate intelectuala pentru care impozitul pe venit se retine la sursa, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale (CAS) este constituita din diferenta dintre venitul brut si cheltuielile determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut, aceasta neputand sa fie mai mare decat valoarea 5 castiguri salariale medii brute, in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia.

In ceea ce priveste taxele si impozitele locale, clasificarea cladirilor ca rezidentiale, nerezidentiale ori cu destinatie mixa, eliminarea taxei hoteliere, eliminarea obligatiei persoanelor fizice care detin mai multe cladiri la plata unui impozit pe cladiri majorat sau scutirea de impozit pentru cladiri noi sunt doar cateva din modificarile intervenite la acest nivel.

Avocatii specializati in dreptul fiscal din cadrul firmei de avocatura Darie, Manea & asociatii va stau la dispozitie pentru informatii si consultanta juridica in aceasta materie, garantandu-va solutii optime si  corecte, in conformitate cu noile modificari legislative, pentru probleme dumveavoastra. Nu ezitati sa ne contactati!

Agenția Naționala pentru Achiziții Publice

Guvernul a aprobat recent un proiect de lege prin care se doreste infiintarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, agentie cu personalitate juridica ce urmeaza sa isi desfasoare activitatea in cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Aceasta Agentie reprezinta contopirea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) cu  Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP) iar scopul sau va fi acela de a coordona si de a implementa masurile Strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice.

La conducerea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, in functia de presedinte, a fost numita Roxana Minzatu, fosta secretară de stat in cadrul Ministerului Fondurilor Europene, care va fi asistata de catre un secretar general, inalt functionar public.

Agentia Nationala pentru Achizitii Publice (ANAP) a fost infiintata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului Romaniei nr. 13/2015 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice. Aceasta Ordonanta de Urgenta a Guvernului consacra statutul ANAP, precizand ca aceasta reprezinta o institutie publica ce detine personalitate juridica si care functioneaza in subordinea Ministerului Finantelor Publice, fiind rezultatul unirii celor doua organisme mentionate anterior, preluand de asemenea atributiile compartimentelor cu rol de verificare a achizitiilor publice din cadrul directiilor generale regionale ale finantelor publice. Se precizeaza ca Agentia nou-infiintata isi va desfasura activitatea atat la nivel central, cat si la nivel teritorial.

O.U.G. nr. 13/2015 stabileste atributiile concrete ale Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice din Romania, precizand ca aceasta va avea urmatoarele roluri:

▪ va elabora si va pune in aplicare Strategia nationale in domeniul achizitiilor publice, in conformitate cu obligatiile care au fost asumate de catre Guvernul Romaniei si de Uniunea Europeana;

▪ va dezvolta politici, precum si legislatia in domeniul achizitiilor publice, in conformitate cu legislatia europeană;

▪ va consilia metodologic autoritatile contractante in procesul de atribuire a contractelor de achizitii publici si concesiuni, avand rolul de suport operational in punerea corecta in aplicare a legislatiei in respectivul domeniu;

▪ va detine controlul asupra modalitatii in care autoritatile contractante atribuie contractele de achizitii publice si concesiuni de lucrari publice si de servicii;

▪ va monitoriza si va superviza functionarea sistemului de achizitii publice in Romania;

▪ va initiea si va sustine politicile si actiunile de instruire a personalului care este implicat in activitatile specifice achizitiilor publice;

▪ va reprezenta Romania in cadrul comitetelor consultative, a grupurilor de lucru, precum si al retelelor de comunicare care sunt organizate de Comisia Europeana in aria de activitate a achizitiilor publice.

ANAP isi va desfasura activitatea prin intermediul personalului alcatuit din functionari publici ori, dupa caz, din personal contractual iar finantarea sa va fi asigurata din bugetul de stat, de catre Ministerul Finantelor Publice.

Intrucat ANAP este rezultatul unei contopiri dintre mai multe organisme, aceasta se va substitui in drepturile si obligatiile care au luat nastere din contractele ori acordurile la care erau parte ANRMAP, UCVAP si compartimentele mentionate incepand cu data la care va intra in vigoare ordonanta de urgenta care reglementeaza infiintarea Autoritatii Nationale pentru Achizitii Publice.

Organizarea, functionarea si structura organizatorica al Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice va fi aprobata prin hotarare de Guvern in termen de maxim 90 de zile incepand cu data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta care reglementeaza infiintarea ANAP, urmand ca pana atunci ministrul finantelor publice sa asigure coordonarea activitatilor intreprinse de catre ANRMAP, UCVAP, precum si de catre compartimentele de verificare a achizitiilor publice care functioneaza in cadrul directiilor generale regionale ale finantelor publice.

Ordonanta de urgenta nr. 13/2015 privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei si a intrat in vigoare la data de 26 mai 2015.

In situatia in care doriti mai multe detalii privind Agentia Nationala pentru Achizitii Publice ori despre sistemul achizitiilor publice din Romania, nu ezitati sa contactati unul dintre avocatii specializati din cadrul firmei de avocatura Darie, Manea & asociatii care va vor oferi informatii pertinente si va vor acorda reprezentare legala in fata autoritatilor competente.

Comitetul National pentru Supraveghere Macroprudentiala

Comitetul National pentru Supraveghere Macroprudentiala reprezinta o institutie a carei creare se doreste prin intermediul unui proiect de lege privind supravegherea macroprudentiala a sistemului financiar national, proiect publicat de catre Ministerul Finantelor Publice in luna octombrie a anului trecut si aprobat de catre Guvern la 22 iulie 2015.

Potrivit proiectului de lege astfel aprobat, aceasta institutie fara personalitate juridica se doreste a fi un mijloc de cooperare intre  Guvern, Banca Nationala a Romaniei si Autoritatea de Supraveghere Financiara. Obiectivul principal al acestui Comitet este acela de a proteja stabilitatea financiara a Romaniei astfel incat sistemul financiar sa reprezinte o masura de dezvoltare durabila, de contributie la cresterea economica. Acest obiectiv este stabilit pentru indeplinirea scopului suprem al Comitetului, si anume garantarea coordonarii in domeniul supravegherii macroprudentiale a sistemului financiar national prin intermediul politicilor macroprudentiale si a instrumentelor aferente pentru implementarea acesteia.

Unele dintre atributiile Comitetului se refera la:

▪ formularea de recomandari ori avertizari in ceea ce priveste punerea in aplicare a recomandarilor Comitetului European pentru Risc Sistemic ori formularea recomandarilor care sunt necesare pe fondul avertismentelor Comitetului European pentru Risc Sistemic;

▪ identificarea, supravegherea si evaluarea riscurilor sistemice, precum si emiterea recomandarilor ori a avertizarilor necesare prevenirii sau diminuarii acestora in situatia in care pun in pericol stabilitatea sistemului financiar national;

▪ stabilirea structurilor sistemului financiar si a institutiilor care prezinta relevanta sistemica;

▪ crearea unei strategii de politica macroprudentiala cu scopul de a aduce la indeplinire obiectivul fundamental;

▪ supravegherea implementarii recomandarilor Comitetului, precum si a masurilor care sunt adoptate la nivel national in urma recomandarilor Comitetului;

▪ identificarea instrumentelor macroprudentiale si realizarea unei evaluari periodice a acestora, precum si recunoasterea acelora stabilite de autoritatile statelor membre;

▪ formularea de recomandari in scopul de a aplica, la nivel national, deciziile, regulamentele, recomandarile s.a. emise in domeniul supravegherii macroprudentiale la nivelul Uniunii Europene;

▪ coordonarea gestiunii crizelor financiare si emiterea recomandarilor in ceea ce priveste masurile necesare pentru a reduce riscul contaminarii.

In ceea ce priveste destinatarii recomandarilor formulate si emise de catre Comitet, proiectul de lege stabileste ca acestia sunt Banca Naţionala a Romaniei, Autoritatea de Supraveghere Financiara si Guvernul, care au obligatia de a lua masurile relevante pentru respectarea recomandarilor si de a actiona in scopul de a diminua riscurile in privinta carora au fost informate.

Structura organizatorica a Comitetului este alcatuita dintr-ul Consiliu general, un Comitet tehnic pentru risc sistemic, un Comitet tehnic pentru gestiunea crizelor financiare si Secretariat. Presedintele Comitetului va fi guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, avand, printre altele, obligatia de a prezenta un raport anual Parlamentului Romaniei, iar Consiliul general al Comitetului va fi constituit din 9 membri, si anume: Guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei 2 viceguvernatori si economistul şef ai Bancii Nationale a Romaniei, presedintele si prim-vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara, precum si doi reprezentant ai Guvernului care vor fi stabiliti de primul-ministru.

De asemenea, se prevede in dispozitiile proiectului de lege faptul ca membrii Consiliului general al Comitetului nu vor fi remunerati pentru activitatea lor in cadrul Comitetului.

Dispozitiile finale ale proiectului de lege stabilesc ca operationalitatea Comitetului National pentru Supraveghere Macroprudentiala va fi asigurata in decurs de 30 de zile de la data publicarii legii in Monitorul Oficial al Romaniei.

Echipa de avocati din cadrul firmei de avocatura Darie, Manea & asociatii ofera clientilor sai informatii complete si corecte, actualizate, in conformitate cu legislatia romana in vigoare, in domeniile in care activeaza si in care detine o experienta vasta ce se reflecta in numeroasele cazuri de succes. In situatia in care doriti mai multe informatii ori consultanta juridica de specialitate, puteti apela cu incredere la echipa noastra oricand doriti.

Contractul individual de muncă și contractul colectiv de muncă potrivit reglementărilor normative ale României

          Cadrul legal care reglementeaza, atat independent, cat si interdependent, contractul individual si contractul colectiv de munca, este Legea nr. 53/2003, mai precis Codul muncii, alaturi de Legea nr. 62/2011. Potrivit dispozițiilor Codului muncii în vigoare, contractul individual de muncă reprezintă temeiul juridic contractual in virtutea căruia o persoană fizică, în calitate de salariat, are obligația de a presta munca pentru o persoană fizică ori juridică numită angajator, și sub autoritatea acesteia, în schimbul unei sume de bani denumită salariu.

         Contractul individual de muncă poate fi încheiat atât pe durată nedeterminată, cât și pentru o anumită perioadă de timp, în condiții stabilite de lege.

         Contractul colectiv de muncă, pe de altă parte, este definit ca fiind un contract în formă scrisă între angajator sau o organizație patronală și reprezentanții angajaților prin intermediul căruia sunt determinate drepturile și obligațiile care iau naștere în cadrul relațiilor de muncă. Mai mult, contractul colectiv, odată încheiat, reprezintă legea părților și stabilește, de asemenea, condițiile de muncă și aspecte privind salarizarea. Codul muncii prevede că acest tip de contract are scopul de a apăra interesele părților și de a preveni sau de a limita conflictele colective de muncă.

          Spre deosebire de contractul individual, contractul colectiv de muncă se încheie pe o durată determinată, și anume pentru o perioadă de minim 12 luni și de maxim 24 de luni. Cu toate acestea, se prevede posibilitatea părților de a prelungi această perioadă cu 12 luni, pentru o singură dată.

          Obligativitatea negocierii colective la nivelul unității este stabilită doar în situațiile în care angajatorul are în subordinea sa mai mult de 21 de angajați. În cadrul negocierilor, toate părțile sunt egale și libere.

          Relația interdependentă dintre aceste două tipuri de contracte prevăzute de legislația din România se poate observa în cuprinsul articolelor stabilite de Codul muncii. Cu titlu de exemplu, putem menționa aspecte precum perioada de probă, drepturile și obligatiile părților ori verificarea aptitudinilor candidaților la o anumită funcție.

          Astfel, modalitățile prin care se realizează verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale unei persoane care dorește să se angajeze sunt stabilite, printre altele, de dispozițiile contractului colectiv de muncă.

          În ceea ce privește drepturile și obligațiile părților, Codul muncii român prevede că persoana angajată sau selectată în scopul angajării va trebui informată, alături de alte numeroase elemente, asupra contractului colectiv de muncă ce instituie condițiile de muncă ale persoanei salariate. De asemenea, în timpul perioadei de probă, această persoană deține în sarcina și în favoarea sa toate drepturile și obligațiile prevăzute de contractul colectiv de muncă, de legislația în domeniul muncii, regulamentul intern și contractul individual de muncă.

          În egală măsură, salariatul are în sarcina sa și obligația de a respecta dispozițiile prezente în contractul colectiv de muncă, în contractul individual, precum și în regulamentul intern, iar angajatorul are obligația de a asigura salariatului drepturile stabilite de acestea ori care decurg din lege.

          În orice situație, se prevede faptul că drepturile și obligațiile care iau naștere pe fondul relațiilor de muncă dintre aceste părți sunt stabilite prin lege, prin negociere, dar și prin intermediul contractului individual și a contractului colectiv de muncă, însă clauzele contractului individual nu pot să stabilească dispoziții contrare ori drepturi la un nivel inferior față de cele stabilite prin acte normative ori prin contractele colective de muncă.

          Putem observa, așadar, faptul că pe tărâmul dreptului muncii, contractul colectiv de muncă reprezintă, de fapt, un nivel minim de la care nu se poate deroga decât în scopul de a se prevedea drepturi suplimentare persoanelor salariate și reprezintă un standard minim de protecție în favoarea părților relațiilor de muncă.

          În cazul în care doriți să solicitați mai multe informații privind contractul individual și contractul colectiv de muncă, nu ezitați să contactați echipa de avocați din cadrul firmei Darie, Manea & asociații iar aceștia vă vor oferi răspunsuri corecte, în conformitate cu legislația actualizată a României în domeniul dreptului muncii.

Abandonul de familie potrivit dispozițiilor legislative ale României

Infracțiunea de abandon de familie este reglementată atât de vechiul Cod Penal, cât și de către Codul Penal. Potrivit art. 378 a Codului Penal în vigoare de la data de 1 februarie 2014,  abandonul de familie este definit ca reprezentând comiterea anumitor fapte de către o persoană care are o obligație legală de întreținere fața de persoana care are dreptul la aceasta.

Astfel, va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amendă persoana obligată să asigure întreținerea unei alte persoane, dacă acea persoană:

a) alungă, părăseșțe ori lasă lipsită de ajutor și expune în acest fel la suferințe morale sau fizice persoana față de care există obligația legală de întreținere;

b) nu îndeplinește obligația legală de întreținere, cu rea-credință;

Obligația de întreținere este reglementată de Noul Cod Civil în Cartea a II-a, „Despre familie”, Titlul V, intitulat „Obligația de întreținere”, în cuprinsul art. 513-534. Astfel, Noul Cod Civil stabilește faptul că obligația de întreținere există între soți, între rudele în linie dreaptă, frați și surori ori alte persoane prevăzute în acest sens de lege.

Persoanele care au dreptul la întreținere trebuie să se regăsească în circumstanțe speciale, și anume să nu se poată întreține singure prin intermediul muncii lor ori a bunurilor care le aparțin. În ceea ce privește minorul, pe de altă parte, se prevede că acesta va avea dreptul la întreținere doar dacă nu se va putea întreține prin munca sa, indiferent dacă are sau nu bunuri.

O persoană care comite față de cel obligat la întreținere fapte grave, fie că sunt contrare legii, fie contrare bunelor moravuri, nu va fi îndreptățită la întreținere. În egală măsură, doar persoanele care dețin mijloacele materiale necesare sau care au posibilitatea de a dobândi astfel de mijloace vor putea fi obligate să asigure întreținerea.

c) nu plătește, pe o durată de 3 luni și cu rea-credință, pensia de întreținere stabilită pe cale judecătorească.

Pensia de întreținere este stabilită de către instanța de tutelă în ipoteza în care obligația de întreținere nu este executată de bunăvoie, în natură, de către persoana în sarcina căreia există această obligație potrivit legii.

Pensia de întreținere se stabilește în bani, într-o sumă fixă ori a unei cote procentuale din venitul net lunar al persoanei obligate la asigurarea întreținerii, fiind datorată începând cu data cererii de chemare în judecată, însă se poate acorda și pentru o perioadă anterioară cererii în cazul în care aceasta a fost întârziată prin culpa persoanei obligate la întreținere.

d) nu execută, cu rea-credință, prestațiile periodice care au fost stabilite prin hotărâre judecătorească în sarcina sa, în favoarea persoanei ori a persoanelor care dețin dreptul la întreținere.

În privința infracțiunii de abandon de familie, legea penală română prevede că persoana vătămată este cea care va pune în mișcare acțiunea penală, prin plângerea sa prealabilă. Plângerea prealabilă se va adresa fie organului de cercetare penală, fie procurorului, potrivit dispozițiilor Noului Cod de Procedură Penală.

Cu toate acestea, inculpatul nu va fi pedepsit pentru fapta sa dacă își va îndeplini obligațiile legale înainte de momentul terminării urmăririi penale. Vechiul Cod Penal prevedea împacarea ca o cauză de înlăturare a răspunderii penale, însă această reglementare nu a fost menținută de Codul Penal în vigoare.

Dacă inculpatul va îndeplini obligațiile care îi revin în sarcina sa, temeiul legii, înainte ca hotărârea de condamnare să rămână definitivă, instanța va avea posibilitatea de a amâna aplicarea pedepsei ori de a suspenda executarea acesteia sub supraveghere, posibilitate prevăzută de Codul Penal în vigoare chiar și în lipsa îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru această măsură.

Dreptul penal și dreptul familiei reprezintă domenii de specialitate ale avocaților din cadrul firmei Darie, Manea & asociații. În cazul în care aveți nevoie de informații suplimentare în această arie de activitate, vă puteți adresa societății noastre de avocatură, care asigură asistență juridică, consultanță și reprezentare în fața autorităților competente. Nu ezitați să ne contactați.