Statul român subvenționează fermierii care angajează persoane cu vârsta de până în 40 de ani

Începând cu dată de 21.12.2018, când a fost publicată Legea nr. 336/2018 cu privide la aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în industria alimentară, agricultură și acvacultură, s-a aprobat pentru a fi derulat în perioada 2018-2020. Scopul programului este de a crea noi locuri de muncă, de a evita migrația și a atrage tineri către aceste sectoare de activitate.

Obiectivul principal al programului este e a acordă sprijin financiar angajatorilor din agrigultura, industrie alimentară și acvacultură pentru a angaja tineri până în 40 de ani pe perioada nedeterminată, sau determinată pe minim 12 luni, full-time, beneficiari ai programului. Acest sprijin financiar se acordă pe perioada de 1 an, dacă angajatorul fermier a angajat pe locurile de muncă deja existente sau a creat altele noi pentru minimum doi tineri care beneficiază de program.

Termeni:

1. Angajatorul fermier este acel PFA, ÎI sau IF care se supune ordonanței nr. 44/2008 sau cooperativă agricolă reglementată de Legea nr. 566/2004 a cooperației agricole, sau orice alte forme de asociere ce desfășoară activități în industria alimentară, acvacultură sau agricultură
2. Tânăr beneficiar al programului – acea persoană cu vârstă de maxim 40 ani, care desfășoară activitatea la unul dintre angajatorii fermierei mai sus specificați, în baza unui contract infividual de muncă pe perioada determinată de minimum 12 luni, sau nedeterminată
3. Loc de muncă nou-creat – locul de muncă creat de către angajator pentru un tânăr beneficiar al programului cu care nu a avut raporturi în ultimele 12 luni calendaristice

Criteriile de eligibilitate, ce trebuiesc îndeplinite cumulativ, de către angajatorii fermieri, la dată solictarii pentru a beneficia de sprijinul financiar, sunt:

• Activează în temei legal, fiind înregistrați
• Domeniul de activitate este industria alimentară, acvacultură sau agricultură
• Nu se află în executare silită, faliment, închidere operațională, lichidare, dizolvare, reorganizare juridică, administrare specială sau suspendarea activității
• Nu există datorii la bugetul local sau de stat pentru oricare punct de lucru sau sediul social
• Încadrează cu contract individual de muncă pe perioada determinată de minimum 12 luni, sau nedeterminată, cu program întreg, cel puțîn 2 tineri beneficiari ai programului
• Are obligația de a păstra nnumarul locurilor de muncă existente la dată accesării acestui program precum și numărul de locuri de muncă create prin intermediul sau

Criteriile de eligibilitate ale tinerilor pentru a beneficia de program:

• Studii de specialitate în sectorul industriei alimentare, agriculturii sau acvaculturii, conform codurilor COR
• Studii medii de specialitatea și cursuri de formare profesională

Pentru fiecare persoană angajată, tineri beneficiari ai programului, în baza dovezii depuse de către angajatorul fermier, acesta va primi:

• 1.000 lei pentru persoanele cu studii superioare
• 750 lei pentru persoanele cu studii medii și cursuri de formare profesională
• 500 lei pentru cele fără studii

Însă, acest sprijin se acordă doar dacă tânărul beneficiar al programului nu a mai beneficiat de alt sprijin în cadrul acestui program și să nu mai fi lucrat pentru acest angajator cel puțîn 12 luni înainte de angajarea prin intermediul acestuia.

Poate fi obligat Statul Român la plata cheltuielilor de judecată efectuate de inculpat în caz de achitare când fapta penală nu există?

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins inițial Decizia nr. 20/2018, pe motiv că nu se indeplindeste condiția de noutate obiectivă a problemei solicitate să fie dezlegată că incidența a mecanismului de unificare, această nefiind posibilă în cazul în care efectul sau este o rezolvare a unui caz particular, și nu o generalitate de principiu a legii. Această a considerat că sunt importante punctarile ce se referă la fondul problemei, făcându-se trimitere de către judecători la mai multe soluțîi și variante jurisprudențiale relevante în vederea stabiliții entității care va suportă cheltuielile de judecată ale procesului, în cazul în care persoană judecată se dovedește a fi nevinovată.

Ulterior, s-a constatat că atunci când titularul obligației de rambursare a cheltuielilor de judecată este chemat în instanța de către stat, în cazul în care procesul se încheie cu achitarea persoanei judecate, apare problema naturii raportului juridic, fundamentului juridic și astfel s-au luat în considerare:

• Examenul jurisprudenței: ce se referă la procedura examinată, acordarea cheltuielilor efectuate de persoană judecată (reprezentând un prejudiciu material pentru aceasta) declarată nevinovată, concluzionând că există puține soluțîi exacte pentru această situație, și anume: Decizia nr. 1.815/1987 a Tribunalului Suprem – civil, de unde reiese că soluția de obligativitate a plății cheltuielilor de judecată ii revin persoanei judecate, indiferent de decizia finală a judecătorului privind nevinovăția acesteia și Decizia nr 3.529/2013 care spune că răspunderea statului nu poate fi antrenată decât cu respectarea art. 504 din Codul de procedura penală.
• Doctrina de specialitate – unde a fost dezbătută restituirea cheltuielilor către persoană declarată nevinovată. De aici reiese că obligația statului de a suportă cheltuielile de judecată efectuate de inculpat este subsidiară și integrală. Totuși, în anumite situații, la stabilirea obligației de plata a cheltuielilor de judecată se ia în calcul culpă infracțională și subsidiar culpă procesuală. Deci, în cazul achitării inclupatului, obligația de plata revine în sarcina statului.

În concluzie, nu există o lege generală care să prevadă că statul Român este obligat la plata cheltuielilor de judecată în cazul în care inculpatul este găsit nevinovat, însă în cazuri particulare cheltuielile efectuate de către inculpat revin în obligativitatea de plata a statului.

Salariul de bază minim de 3.000 de lei în anul 2019 pentru personalul din domeniul construcțiilor

Începând cu anul 2019, în domeniul construcțiilor s-a produs o modificare legislativă privind salariul minim brut, devening obligatoriu salariul minim brut diferențiat de 3.000 lei pentru companiile de construcții conform OUG nr 114/2018.

Conform acestei ordonanțe salariul de baza minim brut pe țară garantat, pentru muncitorii din domeniul construcțiilor, este de 3.000 lei și este obligatoriu a acesta să fie plătit în bani, fără adaosuri și sporuri, pentru un program de lucru de 167 de ore pe luna. Că și în cazul oricărui alt domeniu unde nu este respectat salariul minim stabilit prin lege, angajatorii riscă amenzi între 300 și 2.000 lei, coform Codului Muncii.

Deși circulă foarte multe zvonuri despre acest salariu că fiind opțional, sunt total eronate, salariul minim brut diferențiat în domeniul construcțiilor în valoare de 3.000 lei fiind obligatoriu și nu opțional pentru acei angajatori care vor să aibă parte de taxe reduse dacă acordă acest salariu. Această nouă ordonanță se aplică în următoarele activități:

• Domenii de producere a materialelor de construcții (coduri CAEN: 2313, 2331, 2332, 2361, 2362, 2363, 2364, 2369, 2370, 2223, 1623, 2512, 2511, 0811, 0812 și 711)
• Activități de construcții ce fac parte din clasa CAEN 41.42.43 – secțiunea F – Construcții

Începând cu 1 Ianuarie 2019, există trei salarii minime diferite: cel brut pe țară (2.080 lei), cel brut diferențiat pentru studii (2.350 lei) și cel brut diferențiat pentru domeniul construcțiilor (3.000 lei). În plus, începând cu anul 2019 și până în anul 2028, angajatorii din domeniul construcții vor plății taxe salariale reduse pentru angajații lor, însemnând lipsa impozitului pe venit și a contribuției la sănătate și micșorarea constributiei la pensii și muncă. Totuși, aceste beneficii de scutire de taxe se aplică doar pentru firmele care au maximum 30.000 lei venituri brute lunare.

Românii pot beneficia de până la 20.000 lei pentru achiziţia şi montarea de panouri solare fotovoltaice

Conform Ghidului de finanțare a instalării de panouri solare fotovoltaice publicat în Monitorul Oficial în decembrie 2018, statul oferă solicitanților care vor să facă trecerea de la alimentarea clasică cu curent de la rețea la cea cu panouri solare, dacă îndeplinesc anumite condiții până la 20.000 lei. Din totalul cheltuielilor eligibile, statul acoperă până la 90%, rămânând că diferența de 10% să fie suportată de către persoană în cauza.

Cheltuielile eligibile sunt:

• Achiziția sistemului de panouri fotovoltaice cu minim 3kWp putere instalată (panouri, materiale conexiuni, invertor, structura montaj, contor inteligent de măsurare a energiei produse de sistem ce permite coletarea și transmiterea datelor electronice relevante, la distanță, modul de comunicație și tablou electric curent alternativ sau continu)
• Montarea și punerea în funcțiune a sistemului – 15% din costurile instalațiilor electrice și ale echipamentelor
• TVA-ul aferent cheltuielilor

În plus, Ghidul de finanțare a instalării de panouri solare fotovoltaice, prevede că și cheltuieli eligibile doar cele făcute după semnarea contractului de finanțare nerambursabilă. Aceste dosare trebuiesc depuse la consiliul judeteam de pe rază teritorială a solicitantului.

Criteriile de eligibilitate ale persoanelor fizice care solicită această finanțare, trebuiesc îndeplinite cumulativ, iar documentele obligatorii trebuiesc depuse la instalatorii validați. Aceste criterii sunt:

• Solicitantul este domiciliat în România
• Solicitantul este proprietarul imobilului (finisat sau în construcție) sau terenului unde se vor aplasa panourile solare fotovoltice, reiesing din extrasul de carte funciară
• Dacă, construcția sau terenul este deținut de către mai multe persoane, solicitantul trebuie să depună acte doveditoare pentru acordul tuturor proprietarilor privind implementarea proiectului așa cum reiese din cererea de finanțare
• Imobilul în cauza nu trebuie să fie în litigiu sau să facă obiectul unei revendicări potrivit dreptului comun sau legilor speciale, ori a unei proceduri de expropriere pentru utilitate publică
• Solicitantul nu trebuie să aibă restante la bugetul local sau de stat la dată înscrierii, conform legi aplicabile
• Solicitantul și coproprietarii pot aplică o singură dată pentru finanțare pentru același imobil, cererea fiind semnată de câte toți proprietarii și depusă de unul singur dintre aceștia
• Solicitantul și coproprietarii trebuie să permită accesul persoanelor autorizate pentru colectarea datelor înregistrate de sistemul de panouri solare și verificarea acestuia

Alte acte necesare, ce pot fi găsite că și modele în cadrul Ghidului:

• Cerere de decontare
• Cerere de validate instalator
• Contract participare pentru decontare
• Cerere finanțare nerambursabilă
• Contract de finanțare nerambursabilă

Programul se va deschide în vederea înscrierilor începând cu luna Martie 2019.

Recursurile împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având că obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, intră în competența de soluționare a curților de apel

Coform Deciziei nr.18/2018 cu privire la examinarea recursului în interesul legii și stabilirea competenței materiale pentru soluționarea recusurilor declarate, s-a stabilit că cererile ce depasest 200.000 lei privind recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de către tribunale în apel, intră în competență curții de apel, pentru soluționare.

Cererea de declanșare a mecanismului unificării practicii judiciare este formulată conform art. 514 din Codul de procedura civilă, iar din cuprinsul acesteia reiese că în practică instanțelor judecătorești nu există un punct de vedere unitar privind problema în cauza, unele instate considerând că sunt competențe curțile de apel, pe când altele consideră că recursurile acestea sunt de competență Intaltei Curți de Casație și Justiție.

Pe de altă partea, Curtea de Apel Cluj constată că există practici neunitare privind problemele de drept ce fac obiectul sesizării cu recurs, în interesul legii. Din jurisprudența trimisă către curțile de apel reies două variante:

• Conform Deciziei nr. 369/2017, paragraful 26, competență soluționării recursurilor de până în 200.000 lei maxim revine în grijă Înaltei Curți de Casație și Justiție. În acest caz, există hotărâri judecătorești pronunțate de curțile de apel din mai multe orașe cu următoarele argumente : Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța de drept comun în soluționarea acestor recursuri, curțile de apel având această competență doar în cazuri expres și limitative, conform art. 483 din Codul de procedura civilă.
• Conform aceleiași Decizii nr. 369/2017, se prevede că soluționarea recursurilor de până în 200.000 lei revine în competență curților de apel. Această varianta este susținută și de hotărârile judecătorești ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I și ÎI Civile și Curțile de Apel București și Timișoara. Ulterior practicile unor instanțe s-a modificat, datorită unor hotărâri de declinare a competenței Înaltei Curți de Casație și Justiție în anumite dosare trimise spre soluționare, luând decizia să le soluționeze recursurile pe fond.

Pe de altă parte, Colegiul de conducere al Curții de Apel București refuză să își exprime opinia asupra aceste probleme care face obiectul recursului în interesul legii. Procurorul general al PICCJ consideră că problema recursului în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj nu se poate soluționa printr-o decizie în interesul lefii, rezumând orintarile jurisprudentaiale așa cum au fost expuse. În plus, datorită unificării jurisprudenței s-a realizat prin stabilirea competenței pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, moficiarile legislative preconizare preluând această orientare care pentru instanțele de trimitere sunt obligatorii.

Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție: impunerea admiterii recursului în interesul legii formular de CCAC, interpretând și aplciand unitar dispozițiile art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din Codul de procedura civilă, competență de soluționare a acestor recursuri declarare împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având că obiect cerere evaluabile în bani, în valoare de până în 200.000 lei inclusiv, că urmare a Deciziei nr. 369/2017 a Curții Constituționale, revine în competență curților de apel.

O.U.G. nr. 114/2018 vine cu o serie de prevederi de impact pentru anul 2019

Nouă Ordonanță nr 114 din 28.12.2018 care reglementează domeniul investițiilor publice și a măsurilor fiscal-bugetare aduce o serie de modificări a vechilor acte normative adoptate. Una dintre cele mai importante modificări o reprezintă instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice precum înființarea Fondului de Dezvoltare și Investiții (pentru finanțarea proiectelor de investiții ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în educație, sănătate, transport, cultură, iluminat public, apă și canalizare, sport, energie electrică, locuințe); aprobarea programului de finanțare a investițiilor privind modernizarea și dezvoltarea stațiunilor balneare și aprobarea programului GROWTH pentru copii – susțînând financiar investițiile private în înființări și construcții, amenajări, dotări grădinițe sportive.

O altă modificare importantă este asupra măsurilor fiscal-bugetare împreună cu propagarea unor termene prin:

• Evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale la funcționarii publici
• Acordarea alocației de hrană pentru gradinitile cu profil sportiv – stimularea unui habitat îmbunătățit în cadrul acestora
• Valoarea punctului de pensie se va majoră la 1265 lei de la 1 septembrie
• Indicele de corecție este de 1,20
• Nivelul indemnizației sociale pentru pensionari se va majoră la 704 lei începând cu 1 septembrie
• Prevederi speciale pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice (orele suplimentare de către bugetari sau în zilele legale libere se vor compensa DOAR prin timp liber egal). Excepții: cadru militar, funcționari publici cu status special sau polițiști
• Toți angajații instituților și autorităților publice vor primi vouchere de vacanță și indemnizație de hrană
• Punerea în plata a titlurilor executorii prin plata sumelor până la 31 Decembrie 2021 astfel: 5% în primul an, 10% în al doilea an, 25% în al treilea an și al patrulea an și 35% în cel de-al cincilea an
• Până în anul 2021 se mențîn în plata la nivelul acordat pentru decembrie 2018 următoarele:

· Indeminzatii sub incidența legii nr 118/1990
· Drepturile relglementate de legea nr 49/1991 și 44/1994 (excepție art 1)
· Drepturile reglementate de legea nr 49/1999
· Indemnizațiile sub incidența OG 105/1999 , Legii 309/2002, Legii 109/2005, Legii 45/2009 (art 12 alin 1)
· Indemnizațiile acordate membrilor Academiei Române, Oamenilor de Știință, Științe Medicare și Tehnice din România
· Ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor cf Lefii nr 578/2004

• Rente viagere din Legea nr 69/2000 a educației fizice și sportului, rămân în același cuantum
• Se suspendă aplicarea legi 509/2006 până la 31 decembrie 2019

O.U.G. nr. 114/2018 adoptă noi situații de scutire de impozit pentru veniturile realizate din salarii

Potrivit acestei noi ordonanțe, nr. 114/2018, începând cu dată de 01.01.2019 și până la 31.12.2028, persoanele fizice beneficiază de scutirea impozitului pe salarii, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor, conform art. 76 alin. 1-3, în cazul în care următoarele condiții sunt îndeplinite cumulativ:

• Angajatorii activează în domeniul construcțiilor: cod CAEN 41.42.43 – secțiunea F, domenii de producere a materialelor de construcții, coduri CAEN: 2312, 2331, 2332,2361, 2362, 2363, 2364, 2370, 2223, 1623, 2511, 0811, 0812, 711.
• Angajatorii trebuie să aibă o cifra de afaceri din activitățile mai sus menționate, de cel puțîn 80% din cifra totală de afaceri. Această se calculează la începutul anului, inclusiv luna aplicării scutirii
• Veniturile brute lunare din salarii și asimilate acestora sunt cuprinse între 3.000 și 30.000 lei pe luna, inclusiv, și au la baza un contract individual de muncă
• Declarația privind obligațiile de plata a impozitului pe venit, contribuțiilor sociale și evidență nominală a persoanelor asigurate se face printr-o declarație pe propria răspundere că se îndeplinesc toate condițiile pentru aplicarea scutirii. Această scutire este aplicată la oridinul comun al ministrului finanțelor publice, ministrului muncii, familiei, persoanelor vârstnice și protecției sociale dar și ministrului sănătății, precum se stipulează la art. 147 alin. 17.

Pe de altă parte, OUG nr. 114/2018, art. 68 prevede următoarele:

• Persoanele fizice care au contract individuale de muncă pentru desfășurarea activității în domeniul construcțiilor, încadrate în condițiile legale conform art. 60 pct. 5 din Legea nr, 227/2018 privin Condul Fiscal, în baza derogarii de la Legea nr. 95/2006, art. 224, alin. 2 referitoare la reforma în domeniul sănătății, sunt scutite de plata contribuției la sănătate, fiind asigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, în perioada 01.01.2019-31.12.2028
• În plus, vor beneficia, în aceeaasi perioada, de drepturile acordate din sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale și sistemul asigurărilor pentru șomaj, în baza legii în vigoare. De asemenea vor beneficia și de indemnizații de asigurări sociale de sănătate, concedii, fără că angajatorul să plătească contribuțiile.
• De asemenea, perioadele lucrate de persoanle din domeniul construcțiilor se numes stagii de cotizare pentru stabilirea dreptului la idemnizatia de șomaj sau incapacitate temporară de muncă, acordate confrom legii în vigoare.

Mai mult, această ordonanță prevede și scutirea de la plata contribuțiilor pentru fondurile de pensii adminstrare privat conform Legii nr. 411/2004.

Obligativitatea depunerii declarației 010 de către firmele nou înființate

Începând cu anul 2018 au apărut modificări privind formularul de declarație 010 referitor la înregistrare/mențiuni/radiere companii, după cum urmează:

• Pentru înregistrarea unei firme noi, la prima înființare – prima înregistrare fiscală nemaifiind necesară depunerea fizică a declariatie 010 în cazul unei firme noi înființare, microîntreprindere plătitoare de impozit pe venit, fără angajați, neplătitoare de TVA, deoarece ONRC transmite electronic către ANAF înregistrarea noii persoane juridice
• Pentru înregistrare mențiuni – este necesară depunerea la fiecare modificare declarată anterior
• Pentru radiere – se depune la radierea înregistrării fiscale

Declarație 010 trebuie depusă de către toate persoanele juridice române, asocieri și entități fără personalitate juridică, cei care dețîn autorizații de punere pe piață a medicamentelor, reprezentanți legali desemnați conform OUG nr. 77/2011 referitoare la stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, ai celor care dețîn autorizații de punere pe piață a medicamentelor însă nu sunt persoane juridice române.

Această declarație rămâne una dintre acele declarații care se depun doar în format fizic la registratură organului fiscal competent sau prin poștă cu recomandare. Însă, începând cu 01.01.2018, se poate utilzia declarația 700 pentru modificarea online a vectorului fiscal.

Datorită trecerii obligațiilor de plata a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, și introducerea contribuției asigurătorii pentru muncă, s-a modificat în formularul 010 punctul 5.4 care se referă la contribuțiile sociale, nemaifiind împărțit în contribuții sociale datorate de angajator și cotributii sociale de angajat, și rămânând doar câmpul de contribuții sociale datorate de către angajat. Punctul 2.5 se modifică în aceeași baza, eliminându-serubrica de contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator, și ranamanand doar contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajat.

În plus, au fost scoase următoarele rubrici privin contribuțiile datorate de către angajator care au fost eliminate:

• Contribuția pentru concedii și indemnizații
• Contribuția pentru asigurări de șomaj
• Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale
• Contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale

Pe de altă parte, a fost introdusă nouă contribuție datorată de către angajatori, și anume, contribuția asiguratorie pentru muncă. Modificarea vectorului fiscal pentru introducerea acestei contribuții se face din oficiu, de către ANAF, fiind singură modificare care intervine asupra vectorului fiscal, iar Anexă atașată la formularul 010 s-a păstrat. Bineînțeles, aceste modficari atrag după sine și modificarea instrucțiunilor de completare.

Termene de depunere:

• 30 de zile de la dată înființării / eliberării avizului de funcționare / începerii activității / obținerii primului venit sau a dobândirii calității de angajator
• 15 zile de la dată modifiarii ulterioare a datelor declarate la început
• Pimele 10 zile din luna pentru firmele plătitoare de TVA
• Până la dată de 31 ianuarie a fiecărui an pentru cei ce optează pentru plata lunară a contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit
• Până la dată de 31 martie a fiecărui an pentru firmele plătitoare de impozit pe profit ce trec la impunerea pe veniturile mictrointreprinderilor

Munca prestată de zilieri în 2019

Înainte de finalul anului 2018 legea care reglementează activitățile persoanelor ce desfășoară muncă necalifacata a fost modificată, una dintre cele mai importante noutăți o reprezintă limitarea perioadei în care muncă zilierilor poate fi utilizată încât și domeniile în care acestio pot presta muncă, conform OUG 114/2018. Conform acestei ordonanțe o persoană poate presta muncă necalificată cu caracter ocazional, în 3 domenii de activitate prevăzute în Clasificarea activităților din economia națională:

• Pescuit și acvacultură
• Agricultură, vânătoare și servicii anexe
• Silvicultură (excepție expoatari forestiere)

Înainte de intrarea în vigoare a acestei modificări, zilierii puteau presta muncă necalificată cu caracter ocazional în 23 de domenii precum tratare, colectare și eliminare deșeuri nepericuloase; comerț cu ridicată al produselor agricole brute și animale vii, recuperare materiale, creștere material saditor – plante ornamentale, fazon pentru transplantare și activități în hoteluri, publicitate, catering pentru evenimente precum și activități ale bazelor sportive. Mai mult, o altă modificare adusă de această ordonanță, preveda că un angajator nu poate să utilizeze o persoană pentru muncă necalifcata mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu. Dacă beneficiarul are nevoie de acest zilier peste termenul prevăzut de lege este obligat să îi încheie contract de muncă.

În plus, se precizează în nouă lege și că pentru un zilier pe care beneficiarul îl angajează pentru mai mult de 25 de zile calendaristice este necesar să îi inchieie un contract de muncă pe perioada determinată. În cazul în care această regulă nu este respectată de către beneficiarul lucrării, se riscă o amendă de 6.000 lei. Pe de altă parte, în baza contractului pe perioada determinată trebuie ținut cont că există o limita și aici, și anume un zilier poate presta activități pentru oricâți beneficiari în limita a 120 de zile pe an calendaristic. Anterior eliberării acestei noi OUG, legislația prevedea doar perioada în care un zilier poate presta muncă necalificată pentru un singur beneficiar, și anume 90 zile pe perioada unui an calendaristic.

În final, există și excepții pentru această perioada limita și anume pentru acei zilieri care prestează activități în domeniul creșterii animalelor (bovine, cabaline), activități sezoniere în grădini botanice acreditate de universități sau în domeniul viticol, aceștia având o limita de 180 de zile pe an în care pot lucra pentru același beneficiar.

Daune morale pentru hărțuirea salariatului la locul de muncă

Hărțuirea angajaților la locul de muncă se întâmplă de foarță mult timp iar această se poate desfășura în multe forme, însă în ultima perioada a început să fie foarte des întâlnită în dosarele depuse în judecată. Salariații supuși unor tratamente sicanatoare, abuzice, hartuitoare la locul de muncă pot depune o cerere prin care solicită obligarea angajatorului la plata de daune morale la instanța de judecată. Aceste daune morale sunt solicitate pentru repararea prejudiciului moral și a suferințelor fizice sau psihice produse salariatului.

Conform Hotărârii curții de apel București, s-a aprobat plata de daune morale în valoare de 18.000 lei pentru salariatul hărțuit la locul de muncă. Această sentința civilă se aplică în cazul în care solicitantul a cerut obligarea angajatorului la plata despăgubirii pentru (exemplu) sancționări disciplinare repetate aplicate într-un interval scurt de timp, exercitarea de presiuni constante și continue asupra salariatului, cercetare fără baza pentru inducerea unei evntuale necorespunderi profesionale, izolare de colectiv, resctrictionare acces la mijloace logistice necesare sau concediere.

Conform art 8 din Codul Muncii, relațiile de la locul de muncă trebuie să se bazeze pe bună-credință, pe principiul consensualitatii, însemnând că acțiunile angajatorului trebuie să aibă la baza îndeplinirea scopului bunei funcționari a societății. În plus, art 30 din Codul Muncii prevede dreptul la demnitate al salariatului la locul de muncă, precum și securitate și sănătate în muncă (cea fizică cât și cea psihică), angajatorul fiind responsabil de a lua toate măsurile necesare pentru limitarea afectării psihice a salariaților în mediul în care lucrează. Acest drept al salariatului obligă angajatorul de asemenea să se abțînă de la orice gest/act ce poate atinge deminatatea sau onoarea salariatului, precum și organizarea locului de muncă astfel încât să nu lezeze demnitatea salariatului.

Orice încălcare adusă drepturilor angajaților sau principiului de bună credință ce visează integritatea morală și profesională a acestuia precum și personalitatea angajatului poate fi încadrată că și acțiune de hărțuire la locul de muncă. Un comportament irațional, repetat față de un angajat sau mai mulți, care reprezintă un risc de securitate sau sănătate, o exercitare greșită a unei funcții sau abuz de funcție reprezintă o hărțuire morală și este o fapta ilicită. Aceste acțiuni care supun angajatul unor tipuri de acțiuni care împreună pot fi considerate ilicite, deși separat ele nu au acest caracter, devin agasante și sunt exercitate cu caracter persecutoriu astfel încât să determine salariatul să se simtă umilit privind continuarea exercitării profesiei sale.

Pentu că unele comportamente sau acțiuni să fie considerate hărțuire morală, este necesar că acestea să fie intenționate, constante, repetate și sistematice și să aibă că efect atingerea demnității, personalității sau integrității psihice sau fizice alea salariatului.

În cazul în care te afli în orice situate în care consideri că ești hărțuit/hărțuită la locul de muncă, nu ezită să contactezi avocații noștri de la Cabinetul de Avocatură Darie, Manea și Asociații pentru a te ajută în procesul de a obține daune morale de la angajator. Suntem aici să te ajutăm!

Cum poate un srl sa sponsorizeze un ong

Orice SRL care este platitor de impozit pe profit, precum si PFA-urile, microintreprinderile sau chiar salariatii pot redirectiona o parte din impozitul platit catre stat catre un ONG. Bineinteles ca exista un set de reguli care trebuiesc respectate pentru a putea sponsoriza un ONG cu a carui cauza te identifici. Trebuie sa tii cont ca sponsorizarea nu reprezinta o cheltuiala deductibila la calcului impozitului pe profit, suma platita putand sa fie scazuta din impozitul de profit in limita a 20% din impozitul datorat. Sunt 2 conditii esentiale care trebuiesc indeplinite pentru a putea sponsoriza un ONG: putem redirection 20% din impozitul pe profit catre ONG, insa in limita a 3 la 1000 din cifra de afaceri, scazand astfel din impozitul pe profit suma cea mai mica conform calculelor in urma celor doua conditii.

De asemenea, plata sponsorizarii trebuie sa fie facuta in anul in care a fost calculat impozitul pe profit pe baza unui contract de sponsorizare. Aceasta se poate face oricand pe parcursul anului si poate fi oricat de mare, insa doar cea calculata conform celor de mai sus va fi scazuta din impozitul pe profit, diferent fiind cheltuiala nedeductibila. Atunci cand o firma face o sponsorizare, legea nr 32/1994 – Legea Sponsorizarii trebuie respectata, si anume punctele cheie: existenta unui contract de sposorizare din care sa reiasa clar obiectul sponsorizarii si suma.

Pe de alta parte, microintreprinderile pot sponsoriza un ONG cu orice suma doresc, diferenta intre sponsorizarea de catre o microintreprindere si un SRL platitor de impozit pe profit este ca cea din urma poate beneficia de scaderea unei sume platite ca si sponsorizare din impozit, pe cand o microintreprindere nu beneficiaza de aceasta facilitate. De asemenea, ca si PFA, se pot redirectiona 2% din impozitul pe venit pentru a sustine asociatii nonprofit legale prin inscrierea denumirii, CUI-ului sa a contului IBAN an ONG-ului pe ultima pagina a declaratiei 200, urmand ca redirectionarea sa se efectueze la depunerea declaratiei. Mai exact, la data la care se achita impozitul de catre PFA. In plus, sponsorizarea in cazul unui PFA este cheltuiala deductibila in limita a 5% din baza de calcul.

In cazul in care ca si angajat doresti sa sponsorizezi, procedura este asemnatoare cu cea a unui PFA, fiind necesara completarea CUI, denumire si IBAN ONG pe declaratia 230, declaratia aceasta fiind necesar sa fie depusa la ANAF in persoana pana la 25 mai, sau prin posta cu confirmare de primire.

In cocluzie, atata vreme cat iti doresti cu adevarat sa faci un bine si sa ajuti la schimbarea in bine a acestei tari, posibilitati exista si te incurajam sa le inspectezi. De asemenea, daca te gandeai la asta insa nu stii exact pe cine sa sustii, ce ONG sa sponsorizezi, poti cauta pe internet lista cu ONG-urile noastre

Asistații social vor pierde ajutorul social dacă refuză un loc de muncă

Conform noii Legi nr 192/2018 care modifică Legea nr 416/2001 referitoare la venitul minim garantat, cu consecințe mai puțîn favorabile pentru persoanele ce beneficiază de ajutor social, aceștia au anumite obligații ce trebuiesc respectate sau riscă să piarta ajutorul social.

Astfel, noul act normativ prevede că orice persoană care refuză un loc de muncă să formarea profesională oferite de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă vor pierde imediat dreptul la ajutorul social primit de la stat. Anterior acestor modificări, ajutorul social era oprit doar dacă beneficiarul refuză de trei ori un loc de muncă în folosul comunității, însă începând cu 22 octombrie 2018, primul refuz al unui loc de muncă dure la sistarea ajutorului social. Bineînțeles, excepție fac persoanele care pot atestă prin adeverință medicală afecțiuni ce nu permit prestara muncii respecitve, și atunci pot beneficia în continuare de ajutor social fără a fi constrâns să accepte formarea profesioanal sau locul de muncă oferit.

De asemenea, dacă un membru al unei familii asistate social va refuză de două ori să efectueze muncă sezonieră în regim zilier, ajutorul social va fi sistăm imediat. Pe de altă parte, persoanele care participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă, formare profesională sau acceptă locul de muncă oferit de agențiile teritoriale penru plasarea forței de muncă vor beneficia în continare de ajutor social.

Dacă dreptul la ajutorul social este pierdut, persoană sau familia pot solicită din nou acest drept după lui de la dată încetării sale, conform art. 15 alin. 8 din lege, însă nu se poate garanta că acesta va fi din nou acordat, doar prin simplă solicitare a să.

Pe de cealaltă parte, această nouă reglementare revine și cu obligații din partea primarilor. Este responsabilitatea lor să întocmească un plan de activități sezoniere bazat pe centralizarea solicitărilor ce vin din partea PFA-urilor, persoanelor juridice, a întreprinderilor familiale sau individuale ce au nevoie de forță de muncă și își desfășoară activitatea pe rază unității administrativ-teritoriale. Primarii au obligația să recurgă la personele ce primesc ajutor social, forță de muncă locală.

Legea 192/2018 presupune că pentru sumele ce se plătesc cu titlu de ajuor social, raportat la cuantumul acestuia din fiecare familie ce beneficiază de el, una sau mai multe persoane apte de muncă și majore din acea familie sunt obligați să presteze lunar, atunci când primarul solicită, lucrări sau acțiuni de interes local, în următoarele condiții:

• Normele de securitate și igienă a muncii să fie respectate
• Se respectă regimul normal de muncă

De asemenea, primarii decid cum se repartizează activitățile sezoniere, după care beneficiarii de ajutor social vor efectua orele de muncă stabilite. Raportarea cauntumului ajutorului social se face la fiecare familie în parte deoarece există unele situații în care persoană care beneficiază de ajutor social să se afle în incapacitate temporară de muncă și astdel obligativitatea de a efectua lucrările de interes local se transferă la celelalte persoane apte de muncă din familie, acest transfer are nevoie, bineînțeles, de aprobarea primarlui. În cazul neîndeplinirii obligațiilor sale, primarul riscă o amendă între 1.000 și 5.000 lei.

ANPC acuzat de favorizarea băncilor

Dumitru Manti, inspectorul Protecției Consumatorului din Constanța a acuzat ANPC de favorizarea băncilor considerând că aceștia aveau la dispoziție toate pârghiile legale necesare pentru a proteja românii ce au luat credite de la bănci în perioada 2005-2008. Acesta susține că Autoritatea a fost de acord cu OUG 50/2010 deși această era în defavoarea consumatorilor, urmând că reclamațiile sosite ulterior de la aceștia să fie tratate în favoarea instituțiilor de creditare.

Președintele ANPC, Marius Pârvu, a replicat însă că în cadrul ANPC s-a format o comisie prin care se verifică toate reclamațiile primite începând cu anul 2005, pentru a se rezolva corect. Reclamațiile se pot face prin intermediul site-ului oficial al ANPC, unele anjungand direct pe biroul domnului președinte, iar altele în alte departamente. Toate reclamațiile primite direct la președinte sunt redirecționate către direcția generală de control la departamentul financiar, aceștia având obligația legală să le soluționeze, comisarul fiind cel care ia decizia finală. În momentul primirii instiintarii despre aceste soluționări greșite ale reclamațiilor, s-a întocmit comisia care va veni cu un rezultat final, proces în care nu se poate implică altcineva. Pe de altă parte, două mari entități financiar bancare au fost scantionate major pe cesiuni de creanțe datorită încălcării legislației în vigoare privind drepturile consumatorului.

În plus, președintele ANPC a propus modificarea legii nr. 193 ce prevede cuantumul amenzilor pe clauze abuzive și anume restituirea sumelor pe acele clauze constatate de către instanța. Mai mult, o serie de instituții financiar bancare sunt încă în control pentru stabilirea acestor aspecte, iar aceste controale pot dura destul de mult. Se pare că de fapt cea care fovorizeaza băncile este chiar legislația în vigoare, care necesită modificări majore privin cuantumul amenzilor și clauzele legislative. DIICOT, ANAF și toate celelalte instituții abilitate sunt implicare în verificarea cesiunilor de creanțe și de asemenea în adoptarea noii legislații care să protejeze consumatorii.

Concluzionand, se pare că singurii vinovați sunt cei care au discutat în guvern legea pe parcursul mai multor luni și au adoptat acest cadru legal care nu avantajează și nu apară drepturile consumatorilor. Însă, noile modificări aduse legilor în vigoare privind creditele luate de la instituțiile financiar bancare pot reglementa aceste scăpări.

Ajutorul public judiciar – beneficiari, forme, condiții de acordare

OUG nr 51/2008 este cea care reglementează ajutorul public judiciar, în România, alături de acte normative conexe precum Legea nr. 134/2010 din Codul de procedura Civilă și OUG nr. 80/2013 referitoare la taxele judiciare de timbru.

Ajutorul judiciar public este o formă de asistență pe care statul o acroda în vederea asigurării dpetului la un procest echitabil pentru orice persoană, precum și pentru garantarea accesului egal la justiție, realizarea unor drepturi sau interese legitime pe care judiciară și pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii.

Acest ajutor prevăzut de OUG nr. 51/2008 se acordă în cazuri administrative, civile, comerciale, asigurări sociale, de muncă sau altele, în afară de cele penale. Persoanele care au dreptul la acest ajutor public judiciar sunt:

• Persoane fizice care nu pot face față cheltuielilor procesului sau cheltuielilor de consultanță juridică pentru a își putea apară interesul sau dreptul legitim în justiție fără că întreținerea să și a familiei să le să fie pusă în pericol (soț\soție, copii sau alți descendenți până în 26 de ani aflăți în întreținere)
• Persoane juridice în cazul în care taxele de judecată reprezintă peste 10% din media de venit net din ultimele 3 luni. De asemenea în cazul în care persoană juridică se află în dizolvare sau lichidare și bunurile sale sunt indisponibilizate, conform legii, se pot acordă reduceri, eșalonări sau amânări de plata a taxelor de timbru, dacă instanța apreciază, având în vedere situația financiară a firmei, că plata taxelor judiciare de timbru ar putea afecta semnificativ activitatea acesteia.

În plus, există mai multe forme de ajutor public judiciar:

• Plata onorariului de reprezentare, a apărării și a asistenței juridice – asistență prin avocat. Această formă poate fi și extrajudiciară, constând în acordarea de consultații, formulare de cereri, petiții și sesizări, inițierea altor demersuri sau reprezentarea în față instituțiilor / autorităților publice, pentru a realiza interesele și drepturile legitime. Aceată asistență extrajudiciară este necesar să aibă că efect furnizarea unor informații accesibile și clare conform legilor în vigoare, pentru a apară detepturile și interesele.
• Plata expertului folosit în proces, plata onorariului executorului

Condiții de acordare pentru persoane fizice:

• Se poate acordă cumular sau separat în oricare dintre formele prevăzute anterior însă nu poate depăși suma echivalentă cu 10 salaraii minime brute pe țară pe parcursul unui an
• În cazul în care venitul mendiu net lunar per membru al unei familii în ultimele două luni este sub 300 lei, astfel ajutorul public judiciar se acordă în întregime de către stat
• Atunci când venitul net mediu per membru de familie este sub 600 lei, în utlimele două luna, ajutorul judiciar se acordă în procent de 50%
• Totuși, indiferent de starea materială a solicitantului, atunci când asistență juridică gratuită este prevăzută că măsură de protecție, în situații speciale, se poate acordă ajutorul judiciar public

Acordarea/încadrarea în grupele I şi/sau a ÎI-a de muncă, respectiv, condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale nu pot face obiect al medierii negocierile

Conform Deciziei nr.79/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis dosarele 3012/10/2018, 3087/105/2017 și 3533/105/2017 înaintate de către Curtea de Apel Ploiești – secția I civilă, stabilind:

• Medierea și organizarea profesiei de mediator, conform Legii nr. 192/2006, condițiile deosebite de muncă sau cele speciale nu pot fi obiect al medierii negocierilor privind incararea sau acordarea în grupele I și ÎI de muncă
• Obligativitatea aplicării aceste decizii conform art. 521 alin. 3 din Codul de procedura civilă

Anterior, grupele de muncă reprezentau echivalentul condițiilor speciale sau deosebite de muncă, iar nominalizarea persoanelor ce se incadrul în grupele I și ÎI se făcea de către conducerea unitarilor și sindicate pe baza condițiilor concrete de desfășurare a activității persoanelor în cauza. Aceste grupe erau obligatoriu înregistrate în cărțile de muncă fiind relevante pentru dreptul la pensie. Aceste grupe au fost eliminate începând cu anul 2001 când a intrat în vigoare Legean nr. 19/2000.

În momentul de față, locurile de muncă în condiții speciale de muncă sunt cele miniere, pentru cei care desfășoară 50% din normă întreagă de muncă în subteran într-o luna, activități de cercetare, prelucrare, explorare materiale prime nucleare, în domeniul apărării naționale, ordinii publice sau siguranței naționale, și alte activități similare ce atrag un regim diferențiat al dreptului la pensie prin raportarea la condițiile de muncă normale.